Chapter 5

 Din partea oamenilor din popor wi din partea nevestelor lor s`au ridicat mari plkngeri kmpotriva frayilor lor Iudei.

 Unii ziceau: ,,Noi, fiii nowtri wi fetele noastre, skntem mulyi; sq ni se dea grku ca sq mkncqm wi sq trqim.``

 Alyii ziceau: ,,Punem zqlog ogoarele, viile wi casele noastre, ca sq avem grku kn timpul foametei.``

 Alyii ziceau: ,,Am kmprumutat argint punknd zqlog ogoarele wi viile noastre pentru birul kmpqratului.

 Wi totuw carnea noastrq este ca wi carnea frayilor nowtri, copiii nowtri sknt ca wi copiii lor; wi iatq, supunem la robie pe fiii nowtri wi pe fetele noastre, wi multe din fetele noastre au wi fost supuse la robie; skntem fqrq putere, cqci ogoarele wi viile noastre sknt ale altora.``

 M`am supqrat foarte tare cknd le-am auzit plkngerile wi cuvintele acestea.

 Am hotqrkt sq mustru pe cei mari wi pe dregqtori, wi le-am zis: ,,Ce! voi kmprumutayi cu camqtq frayilor vowtri?`` Wi am strkns kn jurul meu o mare mulyime,

 wi le-am zis: ,,Noi am rqscumpqrat, dupq puterea noastrq, pe frayii nowtri Iudei, vknduyi neamurilor; wi voi sq vindeyi pe frayii vowtri? Wi kncq nouq sq ne fie vknduyi?`` Ei au tqcut, ne avknd ce sq rqspundq.

 Apoi am zis: ,,Ce faceyi voi nu este bine. N`ar trebui sq umblayi kn frica Dumnezeului nostru, ca sq nu fiyi de ocara neamurilor vrqjmawe nouq?

 Wi eu, wi frayii mei wi slujitorii mei, le-am kmprumutat argint wi grku. Sq le lqsqm dar datoria aceasta!

 Dayi-le knapoi astqzi ogoarele, viile, mqslinii wi casele, wi a suta parte din argintul, din grkul, din mustul wi din untdelemnul, pe care l-ayi cerut dela ei ca dobkndq.``

 Ei au rqspuns: ,,Le vom da knapoi, wi nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis.`` Atunci am chemat pe preoyi, knaintea cqrora i-am pus sq jure cq kwi vor yinea cuvkntul.

 Wi mi-am scuturat mantaua, zicknd: ,,Awa sq scuture Dumnezeu afarq din Casa Lui wi de averile lui pe orice om care nu-wi va yinea cuvkntul, wi awa sq fie scuturat omul acela wi lqsat cu mknile goale!`` Toatq adunarea a zis: ,,Amin.`` Wi au lqudat pe Domnul. Wi poporul s`a yinut de cuvknt.

 Din ziua cknd m`a pus kmpqratul dregqtor peste ei kn yara lui Iuda, dela al douqzecilea an pknq la al treizeci wi doilea an al kmpqratului Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici frayii mei n`am trqit din veniturile cuvenite dregqtorului.

 Knainte de mine, cei dintki dregqtori kmpovqrau poporul, wi luau dela el pkne wi vin, afarq de cei patruzeci de sicli de argint; chiar wi slujitorii lor apqsau poporul. Eu n`am fqcut awa, din fricq de Dumnezeu.

 Ba, mai mult, am lucrat la dregerea zidului acestuia, n`am cumpqrat niciun ogor, wi toyi slujitorii mei erau la lucru.

 Aveam la masq o sutq cincizeci de oameni, Iudei wi dregqtori, afarq de ceice veneau la noi din neamurile deprimprejur.

 Mi se pregqtea kn fiecare zi un bou, wase berbeci alewi, wi pqsqri, wi la fiecare zece zile se pregqtea din belwug tot vinul care era de trebuinyq. Cu toate acestea, n`am cerut veniturile cuvenite dregqtorului, pentrucq lucrqrile apqsau greu asupra poporului acestuia.

 Adu-Yi aminte de mine, spre bine, Dumnezeule, pentru tot ce am fqcut pentru poporul acesta!