Chapter 14

 Apoi m`am uitat, wi iatq cq Mielul stqtea pe muntele Sionului; wi kmpreunq cu El stqteau o sutq patruzeci wi patru de mii, cari aveau scris pe frunte Numele Squ wi Numele Tatqlui Squ.

 Wi am auzit venind din cer un glas ca un vuiet de ape mari, ca vuietul unui tunet puternic; wi glasul, pe care l-am auzit, era ca al celorce ckntq cu alquta, wi ckntau din alqutele lor.

 Ckntau o ckntare nouq knaintea scaunului de domnie, knaintea celor patru fqpturi vii wi knaintea bqtrknilor. Wi nimeni nu putea sq knveye ckntarea, afarq de cei o sutq patruzeci wi patru de mii, cari fuseserq rqscumpqrayi de pe pqmknt.

 Ei nu s`au kntinat cu femei, cqci sknt verguri wi urmeazq pe Miel oriunde merge El. Au fost rqscumpqrayi dintre oameni, ca cel dintki rod pentru Dumnezeu wi pentru Miel.

 Wi kn gura lor nu s`a gqsit minciunq, cqci sknt fqrq vinq knaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

 Wi am vqzut un alt knger care sbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie vecinicq, pentruca s`o vesteascq locuitorilor pqmkntului, oricqrui neam, oricqrei seminyii, oricqrei limbi wi ori cqrui norod.

 El zicea cu glas tare: ,,Temeyi-vq de Dumnezeu, wi dayi -I slavq, cqci a venit ceasul judecqyii Lui; wi knchinayi-vq Celui ce a fqcut cerul wi pqmkntul, marea wi izvoarele apelor!``

 Apoi a urmat un alt knger, al doilea, wi a zis: ,,A cqzut, a cqzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adqpat toate neamurile din vinul mkniei curviei ei!``

 Apoi a urmat un alt knger, al treilea, wi a zis cu glas tare: ,,Dacq se knchinq cineva fiarei wi icoanei ei, wi primewte semnul ei pe frunte sau pe mknq,

 va bea wi el din vinul mkniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat kn paharul mkniei Lui; wi va fi chinuit kn foc wi kn pucioasq, knaintea sfinyilor kngeri wi knaintea Mielului.

 Wi fumul chinului lor se suie kn sus kn vecii vecilor. Wi nici ziua, nici noaptea n`au odihnq cei ce se knchinq fiarei wi icoanei ei, wi oricine primewte semnul numelui ei!

 Aici este rqbdarea sfinyilor, cari pqzesc poruncile lui Dumnezeu wi credinya lui Isus.

 Wi am auzit un glas din cer, care zicea: ,,Scrie: Ferice de acum kncolo de moryii, cari mor kn Domnul!`` -,,Da``, zice Duhul; ,,ei se vor odihni de ostenelile lor, cqci faptele lor ki urmeazq!``

 Apoi m`am uitat, wi iatq un nor alb; wi pe nor wedea cineva care semqna cu un fiu al omului; pe cap avea o cununq de aur; iar kn mknq, o secere ascuyitq.

 Wi un alt knger a iewit din Templu, wi striga cu glas tare Celuice wedea pe nor: ,,Pune secerea Ta wi secerq: pentrucq a venit ceasul sq seceri, wi seceriwul pqmkntului este copt.``

 Atunci Celce wedea pe nor, Wi -a aruncat secerea pe pqmknt. Wi pqmkntul a fost secerat.

 Wi din Templul, care este kn cer, a iewit un alt knger, care avea wi el un cosor ascuyit.

 Wi un alt knger, care avea stqpknire asupra focului, a iewit din altar, wi a strigat cu glas tare cqtre cel ce avea cosorul cel ascuyit: ,,Pune cosorul tqu cel ascuyit, wi culege strugurii viei pqmkntului, cqci strugurii ei sknt copyi.``

 Wi kngerul wi -a aruncat cosorul pe pqmknt, a cules via pqmkntului, wi a aruncat strugurii kn teascul cel mare al mkniei lui Dumnezeu.

 Wi teascul a fost cqlcat kn picioare afarq din cetate; wi din teasc a iewit sknge, pknq la zqbalele cailor, pe o kntindere de o mie wase sute de stadii.