| Chapter 2 |
1 | Pentruce se kntqrktq nemulyumirile, wi pentruce cugetq popoarele lucruri dewerte? |
2 | Kmpqrayii pqmkntului se rqscoalq, wi domnitorii se sfqtuiesc kmpreunq kmpotriva Domnului wi kmpotriva Unsului Squ, zicknd: |
3 | ,,Sq le rupem legqturile wi sq scqpqm de lanyurile lor!`` - |
4 | Celce wade kn ceruri rkde, Domnul Kwi bate joc de ei. |
5 | Apoi, kn mknia Lui, le vorbewte, wi -i kngrozewte cu urgia Sa, zicknd: |
6 | ,,Totuw, Eu am uns pe Kmpqratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfknt.`` |
7 | ,,Eu voi vesti hotqrkrea Lui,`` -zice Unsul-,,Domnul Mi -a zis: ,Tu ewti Fiul Meu! Astqzi Te-am nqscut. |
8 | Cere-Mi, wi-Yi voi da neamurile de mowtenire, wi marginile pqmkntului kn stqpknire! |
9 | Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, wi le vei sfqrkma ca pe vasul unui olar.` |
10 | Acum dar, kmpqrayi, purtayi-vq cu knyelepciune! Luayi knvqyqturq, judecqtorii pqmkntului! |
11 | Slujiyi Domnului cu fricq, wi bucurayi-vq, tremurknd. |
12 | Dayi cinste Fiului, ca sq nu Se mknie, wi sq nu pieriyi pe calea voastrq, cqci mknia Lui este gata sq se aprindq! Ferice de toyi ckyi se kncred kn El! |