Chapter 5

Cknd a vqzut Isus noroadele, S`a suit pe munte; wi dupqce a wezut jos, ucenicii Lui s`au apropiat de El.

Apoi a knceput sq vorbeascq wi sq -i knveye astfel:

Ferice de cei sqraci kn duh, cqci a lor este Kmpqrqyia cerurilor!

Ferice de ceice plkng, cqci ei vor fi mkngkiayi!

Ferice de cei blknzi, cqci ei vor mowteni pqmkntul!

Ferice de cei flqmknzi wi knsetayi dupq neprihqnire, cqci ei vor fi sqturayi!

Ferice de cei milostivi, cqci ei vor avea parte de milq!

Ferice de cei cu inima curatq, cqci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Ferice de cei kmpqciuitori, cqci ei vor fi chemayi fii ai lui Dumnezeu!

Ferice de cei prigoniyi din pricina neprihqnirii, cqci a lor este Kmpqrqyia cerurilor!

Ferice va fi de voi cknd, din pricina Mea, oamenii vq vor ocqrk, vq vor prigoni, wi vor spune tot felul de lucruri rele wi neadevqrate kmpotriva voastrq!

Bucurayi-vq wi veseliyi-vq, pentrucq rqsplata voastrq este mare kn ceruri; cqci tot awa au prigonit pe proorocii, cari au fost knainte de voi.

Voi sknteyi sarea pqmkntului. Dar dacq sarea kwi pierde gustul, prin ce kwi va cqpqta iarqw puterea de a sqra? Atunci nu mai este bunq la nimic deckt sq fie lepqdatq afarq, wi cqlcatq kn picioare de oameni.

Voi sknteyi lumina lumii. O cetate awezatq pe un munte, nu poate sq rqmknq ascunsq.

Wi oamenii n`aprind lumina ca s`o punq supt obroc, ci o pun kn sfewnic, wi lumineazq tuturor celor din casq.

Tot awa sq lumineze wi lumina voastrq knaintea oamenilor, ca ei sq vadq faptele voastre bune, wi sq slqveascq pe Tatql vostru, care este kn ceruri.

Sq nu credeyi cq am venit sq stric Legea sau Proorocii; am venit nu sq stric, ci sq kmplinesc.

Cqci adevqrat vq spun, cktq vreme nu va trece cerul wi pqmkntul, nu va trece o iotq sau o frknturq de slovq din Lege, knainte ca sq se fi kntkmplat toate lucrurile.

Awa cq, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, wi va knvqya pe oameni awa, va fi chemat cel mai mic kn Kmpqrqyia cerurilor; dar oricine le va pqzi, wi va knvqya pe alyii sq le pqzeascq, va fi chemat mare kn Kmpqrqyia cerurilor.

Cqci vq spun cq, dacq neprihqnirea voastrq nu va kntrece neprihqnirea cqrturarilor wi a Fariseilor, cu niciun chip nu veyi intra kn Kmpqrqyia cerurilor.

Ayi auzit cq s`a zis celor din vechime: ,Sq nu ucizi; oricine va ucide, va cqdea supt pedeapsa judecqyii.`

Dar Eu vq spun cq ori wi cine se mknie pe fratele squ, va cqdea supt pedeapsa judecqyii; wi oricine va zice fratelui squ: ,Prostule!` va cqdea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice: ,Nebunule`, va cqdea supt pedeapsa focului gheenei.

Awa cq, dacq kyi aduci darul la altar, wi acolo kyi aduci aminte cq fratele tqu are ceva kmpotriva ta,

lasq-yi darul acolo knaintea altarului, wi du-te kntki de kmpacq-te cu fratele tqu; apoi vino de adu-yi darul.

Cautq de te kmpacq de grab cu pkrkwul tqu, cktq vreme ewti cu el pe drum; ca nu cumva pkrkwul sq te dea pe mkna judecqtorului, judecqtorul sq te dea pe mkna temnicerului, wi sq fii aruncat kn temniyq.

Adevqrat kyi spun cq nu vei iewi deacolo pknq nu vei plqti cel din urmq bqnuy.``

Ayi auzit cq s`a zis celor din vechime: ,,Sq nu preacurvewti.``

Dar Eu vq spun cq ori wi cine se uitq la o femeie, ca s`o pofteascq, a wi preacurvit cu ea kn inima lui.

Dacq deci ochiul tqu cel drept te face sq cazi kn pqcat, scoate -l wi leapqdq -l dela tine; cqci este spre folosul tqu sq piarq unul din mqdularele tale, wi sq nu-yi fie aruncat tot trupul kn gheenq.

Dacq mkna ta cea dreaptq te face sq cazi kn pqcat, taie -o wi leapqdq -o dela tine; cqci este spre folosul tqu sq piarq unul din mqdularele tale, wi sq nu-yi fie aruncat tot trupul kn gheenq.

S`a zis iarqw: ,,Oricine kwi va lqsa nevasta, sq -i dea o carte de despqryire.``

Dar Eu vq spun cq ori wi cine kwi va lqsa nevasta, afarq numai de pricinq de curvie, ki dq prilej sq preacurveascq; wi cine va lua de nevastq pe cea lqsatq de bqrbat, preacurvewte.

Ayi mai auzit iarqw cq s`a zis celor din vechime: ,,Sq nu juri strkmb; ci sq kmplinewti fayq de Domnul jurqmintele tale.``

Dar Eu vq spun: Sq nu jurayi nicidecum; nici pe cer, pentru cq este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

nici pe pqmknt, pentru cq este awternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucq este cetatea marelui Kmpqrat.

Sq nu juri nici pe capul tqu, cqci nu poyi face un singur pqr alb sau negru.

Felul vostru de vorbire sq fie: ,,Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rqu.

Ayi auzit cq s`a zis: ,,Ochi pentru ochi, wi dinte pentru dinte.``

Dar Eu vq spun: Sq nu vq kmpotriviyi celui ce vq face rqu. Ci, oricui te lovewte peste obrazul drept, kntoarce -i wi pe celalt.

Oriwicui vrea sq se judece cu tine, wi sq-yi ia haina, lasq -i wi cqmawa.

Dacq te silewte cineva sq mergi cu el o milq de loc, mergi cu el douq.

Celui ce-yi cere, dq -i; wi nu kntoarce spatele celui ce vrea sq se kmprumute dela tine.

Ayi auzit cq s`a zis: ,,Sq iubewti pe aproapele tqu, wi sq urqwti pe vrqjmawul tqu.``

Dar Eu vq spun: Iubiyi pe vrqjmawii vowtri, binecuvkntayi pe cei ce vq blastqmq, faceyi bine celorce vq urqsc, wi rugayi-vq pentru ceice vq asupresc wi vq prigonesc,

ca sq fiyi fii ai Tatqlui vostru care este kn ceruri; cqci El face sq rqsarq soarele Squ peste cei rqi wi peste cei buni, wi dq ploaie peste cei drepyi wi peste cei nedrepyi.

Dacq iubiyi numai pe cei ce vq iubesc, ce rqsplatq mai awteptayi? Nu fac awa wi vamewii?

Wi dacq kmbrqyiwayi cu dragoste numai pe frayii vowtri, ce lucru neobicinuit faceyi? Oare pqgknii nu fac la fel?

Voi fiyi dar desqvkrwiyi, dupq cum wi Tatql vostru cel ceresc este desqvkrwit.