Chapter 13

Kn aceeaw zi, Isus a iewit din casq, wi wedea lkngq mare.

O mulyime de noroade s`au strkns la El, awa cq a trebuit sq Se suie sq wadq kntr`o corabie; iar tot norodul stqtea pe yqrm.

El le -a vorbit despre multe lucruri kn pilde, wi le -a zis: ,,Iatq, sqmqnqtorul a iewit sq samene.

Pe cknd sqmqna el, o parte din sqmknyq a cqzut lkngq drum, wi au venit pqsqrile wi au mkncat -o.

O altq parte a cqzut pe locuri stkncoase, unde n`avea pqmknt mult: a rqsqrit kndatq, pentrucq n`a gqsit un pqmknt adknc.

Dar, cknd a rqsqrit soarele, s`a pqlit; wi, pentrucq n`avea rqdqcini, s`a uscat.

O altq parte a cqzut kntre spini: spinii au crescut, wi au knecat -o.

O altq parte a cqzut kn pqmknt bun, wi a dat roadq: un grqunte a dat o sutq, altul waizeci, wi altul treizeci.

Cine are urechi de auzit, sq audq.``

Ucenicii s`au apropiat de El, wi I-au zis: ,,De ce le vorbewti kn pilde?``

Isus le -a rqspuns: ,,Pentrucq vouq v`a fost dat sq cunoawteyi tainele Kmpqrqyiei cerurilor, iar lor nu le -a fost dat.

Cqci celui ce are, i se va da, wi va avea de prisos; iar dela cel ce n`are, se va lua chiar wi ce are.

De aceea le vorbesc kn pilde, pentrucq ei, mqcar cq vqd, nu vqd, wi mqcar cq aud, nu aud, nici nu knyeleg.

Wi cu privire la ei se kmplinewte proorocia lui Isaia, care zice: ,Veyi auzi cu urechile voastre, wi nu veyi knyelege; veyi privi cu ochii vowtri, wi nu veyi vedea.

Cqci inima acestui popor s`a kmpietrit; au ajuns tari de urechi, wi-au knchis ochii, ca nu cumva sq vadq cu ochii, sq audq cu urechile, sq knyeleagq cu inima, sq se kntoarcq la Dumnezeu, wi sq -i vindec.`

Dar ferice de ochii vowtri cq vqd; wi de urechile voastre cq aud!

Adevqrat vq spun cq, mulyi prooroci wi oameni neprihqniyi au dorit sq vadq lucrurile pe cari le vedeyi voi, wi nu le-au vqzut; wi sq audq lucrurile pe cari le auziyi voi, wi nu le-au auzit.

Ascultayi dar ce knsemneazq pilda sqmqntorului.

Cknd un om aude Cuvkntul privitor la Kmpqrqyie, wi nu -l knyelege, vine Cel rqu wi rqpewte ce a fost sqmqnat kn inima lui. Acesta este sqmknya cqzutq lkngq drum.

Sqmknya cqzutq kn locuri stkncoase, este cel ce aude Cuvkntul, wi -l primewte kndatq cu bucurie;

dar n`are rqdqcinq kn el, ci yine pknq la o vreme; wi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvkntului, se leapqdq kndatq de el.

Sqmknya cqzutq kntre spini, este cel ce aude Cuvkntul; dar kngrijorqrile veacului acestuia wi knwelqciunea bogqyiilor kneacq acest Cuvknt, wi ajunge neroditor.

Iar sqmknya cqzutq kn pqmknt bun, este cel ce aude Cuvkntul wi -l knyelege; el aduce roadq: un grqunte dq o sutq, altul waizeci, altul treizeci.``

Isus le -a pus knainte o altq pildq, wi le -a zis: ,,Kmpqrqyia cerurilor se aseamqnq cu un om care a sqmqnat o sqmknyq bunq kn yarina lui.

Dar, pe cknd dormeau oamenii, a venit vrqjmawul lui, a sqmqnat neghinq kntre grku, wi a plecat.

Cknd au rqsqrit firele de grku wi au fqcut rod, a iewit la ivealq wi neghina.

Robii stqpknului casei au venit, wi i-au zis: ,Doamne, n`ai sqmqnat sqmknyq bunq kn yarina ta? De unde are dar neghinq?`

El le -a rqspuns: ,Un vrqjmaw a fqcut lucrul acesta.` Wi robii i-au zis: ,Vrei dar sq mergem s`o smulgem?`

,Nu`, le -a zis el, ,ca nu cumva, smulgknd neghina, sq smulgeyi wi grkul kmpreunq cu ea.

Lqsayi-le sq creascq amkndouq kmpreunq pknq la seceriw; wi, la vremea seceriwului, voi spune secerqtorilor: ,Smulgeyi kntki neghina, wi legayi -o kn snopi, ca s`o ardem, iar grkul strkngeyi -l kn grknarul meu.`

Isus le -a pus knainte o altq pildq, wi le -a zis: ,,Kmpqrqyia cerurilor se aseamqnq cu un grqunte de muwtar, pe care l -a luat un om wi l -a sqmqnat kn yarina sa.

Grquntele acesta, kn adevqr, este cea mai micq dintre toate seminyele; dar, dupq ce a crescut, este mai mare deckt zarzavaturile wi se face un copac, awa cq pqsqrile cerului vin wi kwi fac cuiburi kn ramurile lui.``

Le -a spus o altq pildq, wi anume: ,,Kmpqrqyia cerurilor se aseamqnq cu un aluat, pe care l -a luat o femeie wi l -a pus kn trei mqsuri de fqinq de grku, pknq s`a dospit toatq plqmqdeala.``

Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri kn pilde; wi nu le vorbea de loc fqrq pildq,

ca sq se kmplineascq ce fusese vestit prin proorocul, care zice: ,,Voi vorbi kn pilde, voi spune lucruri ascunse dela facerea lumii.``

Atunci Isus a dat drumul noroadelor, wi a intrat kn casq. Ucenicii Lui s`au apropiat de El, wi I-au zis: ,,Tklcuiewte-ne pilda cu neghina din yarinq.``

El le -a rqspuns: ,,Cel ce samqnq sqmknya bunq, este Fiul omului.

Yarina, este lumea; sqmknya bunq sknt fiii Kmpqrqyiei; neghina, sknt fiii Celui rqu.

Vrqjmawul, care a sqmqnat -o, este Diavolul; seceriwul, este sfkrwitul veacului; secerqtorii, sknt kngerii.

Deci, cum se smulge neghina wi se arde kn foc, awa va fi wi la sfkrwitul veacului.

Fiul omului va trimete pe kngerii Sqi, wi ei vor smulge din Kmpqrqyia Lui toate lucrurile, cari sknt pricinq de pqcqtuire wi pe ceice sqvkrwesc fqrqdelegea,

wi -i vor arunca kn cuptorul aprins; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor

Atunci cei neprihqniyi vor strqluci ca soarele kn Kmpqrqyia Tatqlui lor. Cine are urechi de auzit, sq audq.

Kmpqrqyia cerurilor se mai aseamqnq cu o comoarq ascunsq kntr -o yarinq. Omul care o gqsewte, o ascunde; wi, de bucuria ei, se duce wi vinde tot ce are, wi cumpqrq yarina aceea.

Kmpqrqyia cerurilor se mai aseamqnq cu un negustor care cautq mqrgqritare frumoase.

Wi, cknd gqsewte un mqrgqritar de mare prey, se duce de vinde tot ce are, wi -l cumpqrq.

Kmpqrqyia cerurilor se mai aseamqnq cu un nqvod aruncat kn mare, care prinde tot felul de pewti.

Dupqce s`a umplut, pescarii kl scot la mal, wed jos, aleg kn vase ce este bun, wi aruncq afarq ce este rqu.

Tot awa va fi wi la sfkrwitul veacului. Kngerii vor iewi, vor despqryi pe cei rqi din mijlocul celor buni,

wi -i vor arunca kn cuptorul aprins; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.``

,,Ayi knyeles voi toate aceste lucruri?`` i -a kntrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au rqspuns ei.

Wi El le -a zis: ,,De aceea orice cqrturar, care a knvqyat ce trebuie despre Kmpqrqyia cerurilor, se aseamqnq cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi wi lucruri vechi.``

Dupq ce a isprqvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.

A venit kn patria Sa, wi a knceput sq knveye pe oameni kn sinagogq; awa cq cei ce -L auzeau, se mirau wi ziceau: ,,De unde are El knyelepciunea wi minunile acestea?

Oare nu este El fiul tkmplarului? Nu este Maria mama Lui? Wi Iacov, Iosif, Simon wi Iuda, nu sknt ei frayii Lui?

Wi surorile Lui nu sknt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?``

Wi gqseau astfel kn El o pricinq de poticnire. Dar Isus le -a zis: ,,Nicqieri nu este preyuit un prooroc mai puyin deckt kn patria wi kn casa Lui.``

Wi n`a fqcut multe minuni kn locul acela, din pricina necredinyei lor.