Chapter 52

 Zedechia avea douqzeci wi unu de ani cknd a ajuns kmpqrat, wi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamq-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

 El a fqcut ce este rqu knaintea Domnului, kntocmai cum fqcuse Ioiachim.

 Wi lucrul acesta s`a kntkmplat din pricina mkniei Domnului kmpotriva Ierusalimului wi kmpotriva lui Iuda, pe cari voia sq -i lepede dela Faya Lui. Wi Zedechia s`a rqsculat kmpotriva kmpqratului Babilonului.

 Kn al nouqlea an al domniei lui Zedechia, kn ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneyar, kmpqratul Babilonului, cu toatq owtirea lui, kmpotriva Ierusalimului; au tqbqrkt knaintea lui, wi au ridicat wanyuri de apqrare dejur kmprejurul lui.

 Cetatea a stat kmpresuratq pknq kn anul al unsprezecelea al kmpqratului Zedechia.

 Kn ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete kn cetate, awa cq poporul yqrii nu mai avea pkne de loc.

 Atunci s`a fqcut o spqrturq kn cetate; wi toyi oamenii de rqzboi au fugit, wi au iewit din cetate noaptea, pe drumul poryii dintre cele douq ziduri de lkngq grqdina kmpqratului, pe cknd knconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul ckmpiei.

 Dar oastea Haldeilor a urmqrit pe kmpqrat, wi au ajuns pe Zedechia kn ckmpiile Ierihonului, dupqce toatq owtirea lui se risipise dela el.

 Au pus mkna pe kmpqrat, wi l-au dus la kmpqratul Babilonului la Ribla, kn yara Hamatului; wi el a rostit o hotqrkre kmpotriva lui.

 Kmpqratul Babilonul a pus sq junghie pe fiii lui Zedechia kn faya lui; a pus sq taie la Ribla wi pe toate cqpeteniile lui Iuda.

 Apoi a pus sq scoatq ochii lui Zedechia, wi a pus sq -l lege cu lanyuri de aramq. Apoi kmpqratul Babilonului l -a dus la Babilon, wi l -a yinut kn temniyq pknq kn ziua moryii lui.

 Kn ziua a zecea a lunii a cincea, kn al nouqsprezecelea an al domniei lui Nebucadneyar, kmpqratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, care era kn slujba kmpqratului Babilonului.

 El a ars casa Domnului, casa kmpqratului, wi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

 Toatq ostea Haldeilor, care era cu cqpetenia strqjerilor, a dqrkmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

 Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, a luat prinwi de rqzboi o parte din cei mai sqraci din popor, pe aceia din popor cari rqmqseserq kn cetate, pe ceice se supuseserq kmpqratului Babilonului, cealaltq rqmqwiyq a mulyimii.

 Totuw Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, a lqsat ca vieri wi ca plugari pe unii din cei mai sqraci din yarq.

 Haldeii au sfqrkmat stklpii de aramq cari erau kn casa Domnului, temeliile, marea de aramq care era kn Casa Domnului, wi toatq arama lor au dus -o kn Babilon.

 Au luat oalele, lopeyile, cuyitele, potirele, cewtile wi toate uneltele de aramq cu cari se fqcea slujba.

 Cqpetenia strqjerilor a mai luat wi lighenele, tqmkietoarele, potirele, cenuwarele, sfewnicele, cewtile wi paharele, tot ce era de aur wi ce era de argint.

 Cei doi stklpi, marea, wi cei doisprezece boi de aramq cari slujeau drept temelie, wi cari -i fqcuse kmpqratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramq aveau o greutate care nu se putea ckntqri.

 Knqlyimea unuia din stklpi era de optsprezece coyi, wi un fir de doisprezece coyi kl cuprindea; era gol wi gros de patru degete;

 deasupra lui era un coperiw de aramq, wi knqlyimea unui coperiw era de cinci coyi; kmprejurul coperiwului era o reyea wi rodii, toate de aramq; tot awa era wi al doilea stklp, wi avea wi el rodii.

 Erau nouqzeci wi wase de rodii de fiecare parte, wi toate rodiile dimprejurul reyelei erau kn numqr de o sutq.

 Cqpetenia strqjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Yefania, al doilea preot, wi pe cei trei uwieri.

 Wi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de rqzboi, wapte oameni din ceice fqceau parte din sfetnicii kmpqratului wi cari au fost gqsiyi kn cetate, apoi pe logofqtul cqpeteniei owtirii, care era knsqrcinat sq scrie la oaste poporul din yarq, wi wasezeci de oameni din poporul yqrii, cari se aflau kn cetate.

 Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, i -a luat, wi i -a dus la kmpqratul Babilonului la Ribla.

 Kmpqratul Babilonului i -a lovit wi i -a omorkt la Ribla kn yara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de yara lui.

 Iatq poporul pe care l -a dus Nebucadneyar kn robie: kn al waptelea an: trei mii douqzeci wi trei de Iudei;

 kn al optsprezecelea an al lui Nebucadneyar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci wi doi de inwi;

 kn al douqzeci wi treilea an al lui Nebucadneyar, Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, a luat wapte sute patruzeci wi cinci de Iudei; de toyi: patru mii wase sute de inwi.

 Kn al treizeci wi waptelea an al robiei lui Ioiachin, kmpqratul lui Iuda, kn a douqzeci wi cincea zi a lunii a douqsprezecea, Evil-Merodac, kmpqratul Babilonului, kn anul kntki al domniei lui, a knqlyat capul lui Ioiachin, kmpqratul lui Iuda, wi l -a scos din temniyq.

 I -a vorbit cu bunqtate, wi i -a awezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al kmpqrayilor cari erau cu el la Babilon.

 A pus sq -i schimbe hainele de temniyq, wi Ioiachin a mkncat totdeauna la masa kmpqratului kn tot timpul vieyii sale.

 Kmpqratul Babilonului a purtat grijq necontenit de hrana lui zilnicq, pknq kn ziua moryii lui, kn tot timpul vieyii sale