| Chapter 17 |
1 | Mi se pierde suflarea, mi se sting zilele, mq awteaptq mormkntul. |
2 | Sknt knconjurat de batjocoritori, wi ochiul meu trebuie sq priveascq spre ocqrile lor. |
3 | Pune-Te singur zqlog pentru mine knaintea Ta; altfel, cine ar putea rqspunde pentru mine? |
4 | Cqci le-ai kncuiat inima kn faya priceperii. De aceea nici nu -i vei lqsa sq biruie. |
5 | Cine dq pe prieteni sq fie prqdayi, copiilor aceluia li se vor topi ochii. |
6 | M`a fqcut de basmul oamenilor, wi ca unul pe care -l scuipi kn fayq! |
7 | Ochiul mi se kntunecq de durere; toate mqdularele mele sknt ca o umbrq. |
8 | Oamenii fqrq prihanq sknt knmqrmuriyi de aceasta, wi cel nevinovat se rqscoalq kmpotriva celui nelegiuit. |
9 | Cel fqrq prihanq rqmkne totuw tare pe calea lui, cel cu mknile curate se kntqrewte tot mai mult. |
10 | Dar voi toyi, kntoarceyi-vq, veniyi iarqw cu cuvkntqrile voastre, wi vq voi arqta cq kntre voi niciunul nu e knyelept. |
11 | Ce! mi s`au dus zilele, mi s`au nimicit planurile, planurile acelea fqcute cu atkta iubire kn inima mea... |
12 | Wi ei mai spun cq noaptea este zi, cq se apropie lumina, cknd kntunerecul a wi venit! |
13 | Cknd Locuinya moryilor o awtept ca locuinyq, cknd kn kntunerec kmi voi knqlya culcuwul; |
14 | cknd strig gropii: ,Tu ewti tatql meu!` Wi viermilor: ,Voi sknteyi mama wi sora mea!` |
15 | Unde mai este atunci nqdejdea mea? Wi cine mai poate vedea nqdejdea mea? |
16 | Ea se va pogork cu mine la poryile locuinyei moryilor, cknd vom merge kmpreunq. sq ne odihnim kn yqrknq.`` |