| Chapter 39 |
1 | (Cqtre mai marele ckntqreyilor: Cqtre Iedutun. Un psalm al lui David.) Ziceam: ,,Voi veghea asupra cqilor mele, ca sq nu pqcqtuiesc cu limba; kmi voi pune frku gurii, ckt va sta cel rqu knaintea mea.`` |
2 | Am stat mut, kn tqcere; am tqcut, mqcar cq eram nenorocit; wi totuw durerea mea nu era mai puyin mare. |
3 | Kmi ardea inima kn mine, un foc lquntric mq mistuia; wi atunci mi -a venit cuvkntul pe limbq, wi am zis: |
4 | ,,Doamne, spune-mi care este sfkrwitul vieyii mele, care este mqsura zilelor mele, ca sq wtiu ckt de trecqtor sknt.`` |
5 | Iatq cq zilele mele sknt ckt un lat de mknq, wi viaya mea este ca o nimica knaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, orickt de bine s`ar yinea. - |
6 | Da, omul umblq ca o umbrq, se frqmkntq degeaba, strknge la comori, wi nu wtie cine le va lua. |
7 | Acum, Doamne, ce mai pot nqdqjdui eu? Kn Tine kmi este nqdejdea |
8 | Izbqvewte-mq de toate fqrqdelegile mele! Nu mq face de ocara celui nebun! |
9 | Stau mut, nu deschid gura, cqci Tu lucrezi. |
10 | Abate-Yi loviturile dela mine! Kmi iese sufletul supt loviturile mknii Tale. |
11 | Tu pedepsewti pe om, wi -l lovewti pentru fqrqdelegea lui: ki prqpqdewti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare. |
12 | Ascultq-mi rugqciunea, Doamne, wi pleacq-Yi urechea la strigqtele mele! Nu tqcea kn faya lacrqmilor mele! Cqci sknt un strqin knaintea Ta, un pribeag, ca toyi pqrinyii mei. |
13 | Abate-Yi privirea dela mine, wi lasq-mq sq rqsuflu, pknq nu mq duc wi sq nu mai fiu! |