Chapter 1

Fiindcq mulyi s`au apucat sq alcqtuiascq o istorisire amqnunyitq despre lucrurile cari s`au petrecut printre noi,

dupq cum ni le-au kncredinyat ceice le-au vqzut cu ochii lor dela knceput, wi au ajuns slujitori ai cuvkntului,

am gqsit wi eu cu cale, prea alesule Teofile, dupq ce am fqcut cercetqri cu deamqruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obkrwia lor, sq yi le scriu kn wir unele dupq altele,

ca sq poyi cunoawte astfel temeinicia knvqyqturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai.

Kn zilele lui Irod, kmpqratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, wi se chema Elisaveta.

Amkndoi erau neprihqniyi knaintea lui Dumnezeu, wi pqzeau fqrq patq toate poruncile wi toate rknduielile Domnului.

N`aveau copii, pentrucq Elisaveta era stearpq; wi amkndoi erau knaintayi kn vkrstq.

Dar, pe cknd slujea Zaharia knaintea lui Dumnezeu, la rkndul cetei lui,

dupq obiceiul preoyiei, a iewit la soryi sq intre sq tqmkieze kn Templul Domnului.

Kn ceasul tqmkierii, toatq mulyimea norodului se ruga afarq.

Atunci un knger al Domnului s`a arqtat lui Zaharia, wi a stqtut kn picioare la dreapta altarului pentru tqmkiere.

Zaharia s`a spqimkntat, cknd l -a vqzut; wi l -a apucat frica.

Dar kngerul i -a zis: ,,Nu te teme Zahario; fiindcq rugqciunea ta a fost ascultatq. Nevastq-ta Elisaveta kyi va nawte un fiu, cqruia ki vei pune numele Ioan.

El va fi pentru tine o pricinq de bucurie wi veselie, wi mulyi se vor bucura de nawterea lui.

Cqci va fi mare knaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici bquturq ameyitoare, wi se va umplea de Duhul Sfknt kncq din pkntecele maicii sale.

El va kntoarce pe mulyi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.

Va merge knaintea lui Dumnezeu, kn duhul wi puterea lui Ilie, ca sq kntoarcq inimile pqrinyilor la copii, wi pe cei neascultqtori la umblarea kn knyelepciunea celor neprihqniyi, ca sq gqteascq Domnului un norod bine pregqtit pentru El.``

Zaharia a zis kngerului: ,,Din ce voi cunoawte lucrul acesta? Fiindcq eu sknt bqtrkn, wi nevastq-mea este knaintatq kn vkrstq.``

Drept rqspuns, kngerul i -a zis: ,,Eu sknt Gavril, care stau knaintea lui Dumnezeu; am fost trimes sq-yi vorbesc, wi sq-yi aduc aceastq veste bunq.

Iatq cq vei fi mut, wi nu vei putea vorbi, pknq kn ziua cknd se vor kntkmpla aceste lucruri, pentrucq n`ai crezut cuvintele mele, cari se vor kmplini la vremea lor.``

Norodul knsq awtepta pe Zaharia, wi se mira de zqbovirea lui kn Templu.

Cknd a iewit afarq, nu putea sq le vorbeascq; wi au knyeles cq avusese o vedenie kn Templu. El le fqcea semne kntr`una, wi a rqmas mut.

Dupq ce i s`au kmplinit zilele de slujbq, Zaharia s`a dus acasq.

Peste cktva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rqmas knsqrcinatq, wi s`a yinut ascunsq de tot cinci luni. ,,Cqci``, zicea ea,

,,iatq ce mi -a fqcut Domnul, cknd Wi -a aruncat ochii spre mine, ca sq-mi ia ocara dintre oameni.``

Kn luna a wasea, kngerul Gavril a fost trimes de Dumnezeu kntr`o cetate din Galilea, numitq Nazaret,

la o fecioarq logoditq cu un bqrbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.

Kngerul a intrat la ea, wi a zis: ,,Plecqciune, yie, cqreia yi s`a fqcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvkntatq ewti tu kntre femei!``

Turburatq foarte mult de cuvintele acestea, Maria se kntreba singurq ce putea sq knsemneze urarea aceasta.

Kngerul i -a zis: ,,Nu te teme, Marie; cqci ai cqpqtat kndurare knaintea lui Dumnezeu.

Wi iatq cq vei rqmknea knsqrcinatq, wi vei nawte un fiu, cqruia ki vei pune numele Isus.

El va fi mare, wi va fi chemat Fiul Celui Prea Knalt; wi Domnul Dumnezeu ki va da scaunul de domnie al tatqlui Squ David.

Va kmpqrqyi peste casa lui Iacov kn veci, wi Kmpqrqyia Lui nu va avea sfkrwit.``

Maria a zis kngerului: ,,Cum se va face lucrul acesta, fiindcq eu nu wtiu de bqrbat?``

Kngerul i -a rqspuns: ,,Duhul Sfknt Se va pogork peste tine, wi puterea Celui Prea Knalt te va umbri. De aceea Sfkntul care Se va nawte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.

Iatq cq Elisaveta, rudenia ta, a zqmislit, wi ea, un fiu la bqtrkneye; wi ea, cqreia i se zicea stearpq, este acum kn a wasea lunq.

Cqci niciun cuvknt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere.

Maria a zis: ,,Iatq, roaba Domnului; facq-mi-se dupq cuvintele tale!`` Wi kngerul a plecat dela ea.

Maria s`a sculat chiar kn zilele acelea, wi a plecat kn grabq spre munyi, kntr`o cetate a lui Iuda.

A intrat kn casa lui Zaharia, wi a urat de bine Elisavetei.

Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i -a sqltat pruncul kn pkntece, wi Elisaveta s`a umplut de Duhul Sfknt.

Ea a strigat cu glas tare: ,,Binecuvkntatq ewti tu kntre femei, wi binecuvkntat este rodul pkntecelui tqu.

Cum mi -a fost dat mie sq vinq la mine maica Domnului meu?

Fiindcq iatq, cum mi -a ajuns la urechi glasul urqrii tale, mi -a sqltat pruncul kn pkntece de bucurie.

Ferice de aceea care a crezut; pentrucq lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, se vor kmplini.``

Wi Maria a zis: ,,Sufletul meu mqrewte pe Domnul,

wi mi se bucurq duhul kn Dumnezeu, Mkntuitorul meu,

pentrucq a privit spre starea smeritq a roabei Sale. Cqci iatq cq deacum kncolo, toate neamurile kmi vor zice fericitq,

pentrucq Cel Atot Puternic a fqcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfknt,

wi kndurarea Lui se kntinde din neam kn neam peste cei ce se tem de El.

El a arqtat putere cu brayul Lui; a risipit gkndurile, pe cari le aveau cei mkndri kn inima lor.

A rqsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, wi a knqlyat pe cei smeriyi.

Pe cei flqmknzi i -a sqturat de bunqtqyi, wi pe cei bogayi i -a scos afarq cu mknile goale.

A venit kn ajutorul robului squ Israel, cqci Wi -a adus aminte de kndurarea Sa, -

cum fqgqduise pqrinyilor nowtri, -fayq de Avraam wi sqmknya lui kn veac.``

Maria a rqmas kmpreunq cu Elisaveta cam trei luni. Apoi s`a kntors acasq.

Elisavetei i s`a kmplinit vremea sq nascq; wi a nqscut un fiu.

Vecinii wi rudele ei au auzit cq Domnul a arqtat mare kndurare fayq de ea, wi se bucurau kmpreunq cu ea.

Kn ziua a opta, au venit sq taie pruncul kmprejur, wi voiau sq -i punq numele Zaharia, dupq numele tatqlui squ.

Dar mama lui a luat cuvkntul, wi a zis: ,,Nu. Ci are sq se cheme Ioan.``

Ei i-au zis: ,,Nimeni din rubedeniile tale nu poartq numele acesta.``

Wi au knceput sq facq semne tatqlui squ, ca sq wtie cum ar vrea sq -i punq numele.

Zaharia a cerut o tqbliyq de scris, wi a scris, zicknd: ,,Numele lui este Ioan.`` Wi toyi s`au minunat.

Kn clipa aceea, i s`a deschis gura, i s`a deslegat limba, wi el vorbea wi binecuvknta pe Dumnezeu.

Pe toyi vecinii i -a apucat frica, wi kn tot yinutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.

Toyi ceice le auzeau, le pqstrau kn inima lor, wi ziceau: ,,Oare ce va fi pruncul acesta?`` Wi mkna Domnului era kntr`adevqr cu el.

Zaharia, tatql lui, s`a umplut de Duhul Sfknt, a proorocit, wi a zis:

,,Binecuvkntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentrucq a cercetat wi a rqscumpqrat pe poporul Squ.

Wi ne -a ridicat o mkntuire puternicq (Grecewte: un corn de mkntuire.) kn casa robului Squ David,

cum vestise prin gura sfinyilor Sqi prooroci, cari au fost din vechime; -

mkntuire de vrqjmawii nowtri wi din mkna tuturor celor ce ne urqsc!

Astfel Kwi aratq El kndurarea fayq de pqrinyii nowtri, wi Kwi aduce aminte de legqmkntul Lui cel sfknt,

potrivit jurqmkntului prin care Se jurase pqrintelui nostru Avraam,

cq, dupqce ne va izbqvi din mkna vrqjmawilor nowtri, ne va kngqdui sq -I slujim fqrq fricq,

trqind knaintea Lui kn sfinyenie wi neprihqnire, kn toate zilele vieyii noastre.

Wi tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Knalt. Cqci vei merge knaintea Domnului, ca sq pregqtewti cqile Lui,

wi sq dai poporului Squ cunowtinya mkntuirii, care stq kn iertarea pqcatelor lui; -

datoritq marei kndurqri a Dumnezeului nostru, kn urma cqreia ne -a cercetat Soarele care rqsare din knqlyime,

ca sq lumineze pe ceice zac kn kntunerecul wi kn umbra moryii, wi sq ne kndrepte picioarele pe calea pqcii!``

Iar pruncul crewtea wi se kntqrea kn duh. Wi a stat kn locuri pustii pknq kn ziua arqtqrii lui knaintea lui Israel.